Ce și cum traducem

ORDIN Nr. 233/C din 14 februarie 1996
pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995
EMITENT
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 37 din 21 februarie 1996




În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei,
având în vedere dispoziţiile art. 8 lit. j), art. 94 şi art. 107 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, precum şi dispoziţiile art. 38 alin. 2 şi art. 102 din regulamentul de punere în aplicare a acestei legi,
ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Articolul 1
Se aprobă Instrucţiunile privind efectuarea şi legalizarea traducerilor în cadrul activităţii notarilor publici, cuprinse în anexa nr. 1, întocmite în completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995.


Articolul 2
Se aprobă lista, cuprinsă în anexa nr. 2, cu persoanele autorizate să efectueze traduceri în cadrul activităţii notarilor publici, în şi din limbile menţionate pentru fiecare.
Lista se actualizează anual.
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.


Articolul 3
Traducatorii autorizaţiei pentru limbile străine menţionate în anexa nr. 2 pot sa îndeplinească şi activitatea de interpreţi, atât la întocmirea actelor de către notarul public, cît şi în activitatea judiciară, la solicitarea instanţelor judecătoreşti sau a organelor de urmărire penală, în condiţiile legii.

Articolul 4
Compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi va comunică anexa nr. 2 la camerele notarilor publici, curţile de apel, Ministerul Public, precum şi la Ministerul de Interne.

Articolul 5
Prezentul ordin înlocuieşte Instrucţiunile nr. 18/J din 15 mai 1961 şi nr. 39/J din 5 august 1961 ale Ministerului Justiţiei, a căror aplicare a încetat la expirarea termenului prevăzut de art. 109 din Legea nr. 36/1995, şi Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.737/C din 20 noiembrie 1995, precum şi orice dispoziţii contrare.

Articolul 6
Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, împreună cu anexa nr. 1.
Ministrul justiţiei,
Gavril Iosif Chiuzbaian

Anexa 1
INSTRUCŢIUNI
privind efectuarea şi legalizarea traducerilor în cadrul activităţii notarilor publici

1. Traducerile de pe înscrisurile din şi în limba română se efectuează numai de către persoanele autorizate a efectua traduceri, înscrise în lista-anexa nr. 2 la Ordinul ministrului justiţiei nr. 233/C/1996.

2. Autorizarea efectuării traducerilor se acordă în baza cererii persoanei interesate, dacă în urma verificărilor se constată că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 38 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
Cererile însoţite de copii legalizate de pe actele justificative ale calităţii de traducatori se depun la registratura Ministerului Justiţiei în cursul ultimului trimestru al anului.

3. Persoanele autorizate să efectueze traduceri se înscriu într-o evidenta specială care se întocmeşte de către compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei.
Înscrierea se face în ordinea aprobării cererilor, numărul de ordine trebuind sa însoţească numele traducatorului în formula: "autorizat cu nr. ........../..........".
Lista cu traducatorii autorizaţi, întocmită pe baza acestei evidente şi care se comunică celor interesaţi, se actualizează în cursul primului trimestru al fiecărui an.
Traducatorii autorizaţi îşi vor dovedi calitatea în baza înştiinţării primite de la Ministerul Justiţiei.

4. Traducatorii autorizaţi pot sa îndeplinească şi activitatea de interpreţi la întocmirea actelor de către notarul public, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 36/1995, precum şi la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală, în condiţiile prevăzute de codurile de procedura civilă şi penală.

5. Traducatorii autorizaţi pot să-şi desfăşoare activitatea fie ca liber-profesionisti, fie ca angajaţi ai unui birou notarial. În calitate de liber-profesionisti, traducatorilor le sunt aplicabile dispoziţiile legale cu privire la calcularea şi plata impozitului pe veniturile realizate din aceasta activitate.

6. Traducerea se poate face fie de pe întregul text al înscrisului, fie de pe părţi determinate din text, cu condiţia ca părţile extrase sa nu denatureze înţelesul integral al înscrisului, facindu-se în acest caz menţiune ca traducerea priveşte un extras. Textul tradus va fi precedat de titulatura: "Traducere din ............." (limba sau dialectul) şi va fi urmat de menţiunile:
- traducere solicitată de .................... (parte sau notarul public)
- înregistrat sub nr. ............... din ............ (din evidenta notarului public sau a traducatorului)".
Când înscrisul prezentat pentru traducere este redactat sau conţine menţiuni în mai multe limbi, în traducere se va preciza, pentru fiecare text ce urmează a fi tradus, limba din care se face traducerea: "Tradus din ........" (limba sau dialectul).
Când înscrisul prezentat pentru traducere cuprinde şi un text în limba română, acesta va fi reprodus în cuprinsul traducerii precedat de menţiunea: "Text în limba română".

7. Traducătorul va refuza efectuarea traducerii în cazul când înscrisul este lizibil sau conţine ştersături, corecturi, cuvinte tăiate, adaugari ori alte particularităţi privind elemente esenţiale ale înscrisului, dacă acestea nu sunt confirmate prin semnatura şi sigiliul organului care a întocmit înscrisul sau, după caz, prin semnatura părţilor.
Traducerea se poate face totuşi atunci când din însuşi cuprinsul înscrisului reiese ca este vorba de o simpla şi evidenta eroare materială. În acest caz traducătorul va menţiona într-o nota eroarea materială şi modul cum a constatat-o şi a rectificat-o.

8. Traducerea ce se face dintr-o limbă străină într-o alta limba străină va fi însoţită şi de o traducere în limba română, semnată de traducător, pentru ca notarul public să poată verifica conţinutul înscrisului. Traducerea în limba română se va păstra la dosar.

9. Traducătorul va reda sensul exact al înscrisului ce se traduce.
Construcţiile gramaticale şi modurile de exprimare proprii limbii din care se face traducerea se vor înlocui cu construcţii şi expresii cu acelaşi sens proprii limbii în care se face traducerea.
Când textul înscrisului ce se traduce este redactat într-un dialect, se vor menţiona atât limba cît şi dialectul din care se face traducerea.

10. Numele de persoane cuprinse în textul înscrisului ce se traduce se vor păstra asa cum sunt scrise în original, transcriindu-se, litera cu litera, atât numele cît şi prenumele, precum şi eventualele porecle.
La cererea expresă a părţii, traducătorul va putea menţiona, într-o nota, echivalentul ortografic sau fonetic al numelui potrivit limbii române sau limbii materne a părţii; în acelaşi mod va putea menţiona corespondentul prenumelui prin traducerea acestuia în limba în care se face traducerea sau în limba maternă a părţii.

11. Denumirile geografice cuprinse în textul înscrisului ce se traduce se vor scrie litera cu litera, afară de cazul în care au un corespondent uzual în limba română în care se face traducerea.
Denumirea geografică, schimbată în cursul timpului, va fi redata în traducere cu denumirea din momentul întocmirii înscrisului, iar în nota traducatorului se va trece şi denumirea din momentul efectuării traducerii.
Denumirile organelor de stat, ale asociaţiilor, ale societăţilor comerciale, ale celorlalte persoane juridice etc. vor fi reproduse în limba din care se face traducerea, trecindu-se în paranteza sinonimul lor în limba în care se face traducerea.
În actele prezentate în vederea traducerii din limba română într-o limbă străină, denumirile organelor de stat, ale societăţilor comerciale, ale celorlalte persoane juridice etc., redate prin iniţiale sau prescurtări, vor fi traduse fără prescurtări, cel puţin o singură dată.

12. Traducerile din limba latina sau transpunerile de înscrisuri dintr-un alfabet vechi în alfabetul actual se fac de către orice notar public sau traducător care are cunoştinţele necesare în aceste domenii.

13. Traducerile vor şi scrise citeţ şi fără ştersături.
Traducerile scrise pe mai multe file vor fi numerotate, capsate, cusute sau brosate, iar pe linia de unire a filelor se va aplica sigiliul notarului public.

14. Traducerile făcute de notarul public autorizat în condiţiile art. 100 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 se vor legaliza prin încheiere, având cuprinsul arătat în anexa nr. 24 a acestui regulament.
15. Traducătorul care a efectuat traducerea o va certifica cu formula prevăzută de art. 102 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995:
"Subsemnatul ................, traducător autorizat cu nr. .........., certific exactitatea traducerii cu textul înscrisului (autentic; în copie legalizată; cu semnatura legalizată, cu data certa; sub semnatura privată, în extras, după caz) în limba ..................., care a fost vizat de mine,
Traducător ..................., autorizat cu nr. ................... ".

16. Legalizarea semnăturii traducatorului se face în conformitate cu prevederile art. 103 din regulament, de către notarul public de la oricare birou notarial la care se prezintă traducătorul, după verificarea autorizării sale.
Încheierea de legalizare va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 23 la Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995.

17. Toate menţiunile, certificarile şi legalizarile se vor face în limba în care se traduce înscrisul.

18. Traducătorul va prezenta la biroul notarului public care legalizează semnatura sa înscrisul tradus, vizat de el, precum şi traducerea în atitea exemplare cîte sunt necesare părţii, plus unul pentru arhiva notarului public.

19. Notarul public este obligat sa verifice cuprinsul înscrisului tradus şi va refuza legalizarea semnăturii traducatorului dacă textul contravine legii sau bunelor moravuri.

20. Calitatea lucrărilor întocmite de traducatorii autorizaţi va fi verificata şi de către specialişti anume desemnaţi de ministrul justiţiei.

21. Nerespectarea de către traducatorii autorizaţi a dispoziţiilor de mai sus poate avea drept consecinţa retragerea autorizării lor de către ministrul justiţiei.

Notarii publici răspund cu privire la modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin din prezentele instrucţiuni, potrivit Legii nr. 36/1995.

Comentarii